Poezii cu tema: Foamea
53 rezultate | vezi toate subiectele »
Portret de deținut
Dumitru Bacu | 4 strofe
un adiat abia simțit
ca o mângâiere de briză marină,
încununat de privirea
în care se citește
Strigoii
Constantin Aurel Dragodan | 6 strofe
S-au strâns, sub un zid învechit de-nchisoare,
În haine vărgate, un grup de strigoi,
La glezne cu lanțuri de lună, ușoare,
Și licăre stranii în ochii lor goi.
Osebire
Virgil Vasiliu | 7 strofe
Tânăr, inginer, și plânge;
E drept că urâtul duhnește în celulă
- Hrubă smârcoasă cu patul cocoțat -
Dar cine a avut vreodată destulă
Canalul
Andrei Ciurunga | 6 strofe
Aici am ars şi-am sângerat cu anii,
aici am rupt cu dinţii din ţărână,
şi-aici ne-am cununat, cu bolovanii,
câte-un picior uitat sau câte-o mână.
Ţara mea de dincolo de țară
Andrei Ciurunga | 9 strofe
Ţara mea de dincolo de ţară
cu privirea umedă de jind,
te-am purtat în mine pribegind,
ca pe-o flacără ce arde pe comoară.
În satul nostru
Andrei Ciurunga | 8 strofe
În satul nostru, azvârlit pe-o coastă
din mila unui creator păgân,
învineţite suflete adastă
cu spaime negre arcuite-n sân.
Mărturia poeziei
Virgil Vasiliu | 4 strofe
Ne-ați smuls din brațe desnădăjduite,
În miez de noapte, rânjet de pistoale
Și ne-ați crestat pe trupuri goale
Stigmatul urii hoardelor sluțite.
Mi-e foame
Constantin Dumitrescu (Cunctator) | 8 strofe
De veacuri jinduiesc un colț de pâine.
Şi îmi nazare-un gând că am să mor.
Mi-e teamă iar că mă amâi pe mâine.
Mi-e foame şi de tine îmi e dor.
Făgăduință
Constantin Dumitrescu (Cunctator) | 8 strofe
În noaptea cea sfântă a Naşterii Lui
Când îngerii cântă în coruri,
Din gloata de oameni ce-s al nimănui
Spre El înălţatu-s-au doruri.
Secetă
Aurelian Bentoiu | 8 strofe
De două luni de zile nu pică strop de ploaie.
Gem vitele flămânde pe arsele păşuni,
Porumbu-şi răsucește însetoșata-i foaie,
lar spicul se-ncovoaie, pierdut în rugăciuni.
Doamne!
Dumitru Oniga | 4 strofe
Trăim un veac de groază și demență
O sumbră existență fracționară,
Capul plecat, ascuns la subțioară,
Un scut de lașitate și prudență.
Golgota subterană
Vasile Pânzariu | 9 strofe
Prin bezna durerii, pe jalnice căi,
mă bate tiranicul cnut,
sunt fără de nume, un număr, un măi,
dar eul nu-mi este vândut.
Foame, foame, Aiud
Costin Dacus Florescu | 3 strofe
Fixez un punct pe zid cu ochiul dilatat,
O pâine albă-mi pare, al vieții elixir,
Adulmecă ancestral flămând și încordat,
Mâinile-ntind, crispate, de om ce n-a mâncat,
În celulă
Costin Dacus Florescu | 2 strofe
Încă o zi și o noapte pe cimentul rece...
Nimic, nici o speranță, și timpul ce greu trece!
Cad picături de apă, condensul din tavan,
E umed și miroase a hoit, a șobolan.
Apocalips
Mihai Buracu | 2 strofe
Schiloade semne s-au suit pe cer
Şi foametea cutreieră prin neamuri
Şi se gătesc popoare de războaie
Şi, când a fost să fie în Prier,
La roabe
Zaharia Pană | 6 strofe
Porneşte şirul, lung convoi de roabe,
pământul stepei smuls din roca dură;
e drumul lung, puterile sunt slabe
şi paşii grei se târâie prin zgură.
În celulă
Zaharia Pană | 11 strofe
Pe gangul lung, gardianul se opreşte,
alege-o cheie de la cingătoare;
lacătul sare, se trage zăvorul
şi deţinutul e împins în închisoare...
Moartea fratelui de cruce
Zaharia Pană | 14 strofe
Adunaţi la umbra Crucii,
hotărâră sfat haiducii
să pornească iureş, iară
- chiot de trezire-n țară -
Cenaclu în închisoare
Constantin Aurel Dragodan | 2 strofe
Prelung în ureche ne huruie dubele,
celulele, caznele, ard în plămâni,
pe umeri ne-a pus întunericul şubele,
iar foamea ne duce de mâini.
Foamea
Constantin Aurel Dragodan | 18 strofe
Uite-o, mă, şi Foamea cea flâmîndă
Pusă-aici, cu noi în ocnă, la osândă.
Ochii i s -au dus la fundul capului
Şi-a rămas doar piele-acum şi os;
Memorial
Constantin Aurel Dragodan | 1 strofe
Ieşim din cotloane - schelete hidoase
Cu pieile seci atârnate pe oase,
Cu glezna umflată, cu faţa diformă
Şi foamea ne molfăie-n gura-i enormă.
Cina
Virgil Mateiaș | 1 strofe
În liniștea pustie, o toacă bate cina,
Și minte polonicul, și-i roade rogojina,
Așa cum stau pe priciuri, mai bine de o mie,
Par oști însângerate pe-un câmp de bătălie.
Frig
Radu Gyr (Demetrescu) | 9 strofe
Curge, curge, din nesecate cişmele,
Frigul, Frigul, teribilul Frig.
Printre zăbrele dârdâie ziua de ţipirig,
drevele clănţănesc din măsele.
Sărac sunt, Doamne
Radu Gyr (Demetrescu) | 12 strofe
Sărac sunt, Doamne, sărac...
Sărac în celulă, sărac întru toate.
Sărac sunt, Doamne, sărac,
şi bucuriile Tale-s bogate.
Program zilnic
Radu Gyr (Demetrescu) | 12 strofe
La 6, sună-n poarta-ntâia
trezirea pentru vizuine.
Ies hoţii galbeni ca lămâia,
să-şi spele faţa prin latrine.
Cântec de nuntă
Radu Gyr (Demetrescu) | 10 strofe
Vâră-mi junghiul tău, tristețe,
crește-mi, jale, ca o bubă...
Patru gardieni în dubă
m-au tot dus pe căi răzlețe.
[Castronul]
Traian Dorz | 2 strofe
Atât amar de viaţă mi-ai fost nedespărţit,
mi-ai fost un frate vitreg,
- dar nu m-ai părăsit;
zgârcit ai fost cu mine,
Foamea (I)
Radu Gyr (Demetrescu) | 9 strofe
Lacătul a gemut din făptura-i întreagă,
gardianul zăvorul a tras,
şi-n celulă-am rămas
eu şi foamea slăbănoagă.
Greva foamei
Andrei Ciurunga | 7 strofe
Limba fiere şi cenuşă,
ochiul tulbure, vâscos,
mâna piele, pulpa os,
pâinea - munte după uşă.
Marş forţat
Andrei Ciurunga | 7 strofe
Cei care-au trecut pe-aici
duc şi-n vis, pe sub pleoape,
vorba aspră ca un bici:
- Ia pe cinci şi ţine aproape!
Sinucigașul
Nicolae Caratană | 6 strofe
Când ți-e o cumplită foame
știți ce are loc în burtă?
Parcă mațele fac scurtă.
La un ceas după chindie,
Strigoiul
Nicolae Caratană | 6 strofe
Între noi
a-ntârziat un strigoi.
Sfântă de mii de ori
cântarea cocoşilor l-a năucit către zori.
Balada șerpilor de baltă
Nicolae Caratană | 11 strofe
Sol de mlaștină cu șerpi.
Primăvară printre ierbi.
Unii par a fi un băț,
altii, o curea de hăț.
Plângere
Nicolae Caratană | 11 strofe
Domnule Comandant,
mai îmblânziţi-ne veacul restriştii,
daţi-ne drept la scrisori
aşa cum aveau comuniştii
Rugă
Nicolae Caratană | 9 strofe
Un cântec sunt zorile spre dimineață.
Dumnezeule, sloboade o ceaţă,
aruncă un fum
să nu vedem zare, să nu vedem drum.
Mămăliga
Nicolae Caratană | 4 strofe
Iată în curte o ladă.
Ce de cărămizi de mămăligă!
În pântec simt un fel de cascadă
de foame vrăjmaşă ce strigă.
Supa din coji de fasole
Nicolae Caratană | 6 strofe
Să le numărăm, măi frate,
pe postată și pe sole.
Chiar aşa gărgăriţate
câte coji sunt de fasole?
Foamea
Nicolae Caratană | 7 strofe
De-ar fi fost un chip, măi frate,
să înghit un bolovan lacom,
pe nemestecate
dat de-a dura pe gâtlan!
Căţeluşa Lola
Nicolae Caratană | 9 strofe
Lola, Lola, cățelușă,
tu ai nume de domniță,
amiroase a păpușă
cu podoabe la cosiță.
Balada tabletei de săpun
Nicolae Caratană | 10 strofe
Din clipa când l-am sustras
pe când furăm dusi la baie,
săpunelul prinse glas,
a prins verb, a prins văpaie.
O păsărică
Nichifor Crainic | 2 strofe
Spre pâinea mea cea mititică
Veni la geam o păsărică.
Ar ciuguli o frimitură
Căci pâinea-i pare cât o şură.
Cântecul foamei
Nichifor Crainic | 6 strofe
De voi fi fost cândva ciorchine,
Sunt azi o boabă stoarsă-n teasc.
În flămânzenia din mine
Turnați o zeamă și rănasc.
Noaptea în gheenă...
Traian Dorz | 8 strofe
Ca umbra fioroasă a solului osândei,
se lasă grea noaptea din zările pustii
cu noi torturi să roadă scheletele flămândei
mulțimi de viermi ori oameni înmormântați de vii.
Strigăt din temnița Aiud
Ionel Zeană
Frate,
Sub șapte lăcate
Urâte și groase,
Ca niște broaște țestoase,
Halucinație
Ionel Zeană | 9 strofe
Tii! Ce frig, ce foame mi-i!
Ca un darnic vistier,
Noaptea a spuzit pe cer
Zloţi în roiuri brumării.
Cuvânt către bucătar
Ionel Zeană | 6 strofe
Ascultă, bucătare Ladislau,
Răstoarnă-n blid pogan un polonic,
Că-mi arde gura fierea ce o beau
Şi-un gol imens mă suge sub buric!
Milostivire
Ionel Zeană | 7 strofe
Când sorb amare dumicaturi
Din ciorbe turburi ca un val,
Tu. Doamne, foamea mea o saturi
Cu pâinea unui ideal.
Inscripţie pe un perete de celulă
Ionel Zeană | 6 strofe
Rânjeşte cruda stăpânire,
Stafii mă pipăie pe frunte…
De-atâta chin şi istovire,
Ajuns-am iezer clar de munte.
A mai murit un deținut de foame
Ionel Zeană | 3 strofe
A mai murit un deținut de foame
Și moartea-adulmecă azi altă urmă.
Cumplit ne roade foamea și ne scurmă
Prin măruntaiele de ceață și de scame.
Foame
Ionel Zeană | 7 strofe
Răstigniți pe blid şi porții,
Foamea ne frământă-n ghiare.
Spectrul obsedant al morții
Joacă-n ochi la fiecare.
De zece ani
Ionel Zeană | 8 strofe
An de an,
Hoarde ale lui Satan,
V-ați înfruptat în țara noastră
Bogată şi frumoasă ca o floare într-o glastră.
Periprava
Dumitru Radu (Udar) | 9 strofe
Trec nourii în valuri peste deltă.
De printre rariști pâlcuri de senin
Scot zâna nopții palidă și zveltă
Cu sâni de piatră, ochii de rubin.
Lanț
Dumitru Radu (Udar) | 5 strofe
Mă ții legat și mă frământ
În fiare și lăcate,
Să nu fiu liber pe pământ;
Dar, pentru ce păcate?
