Nichifor Crainic | 7 strofe
Când holda tăiată de seceri fu gata,
Bunicul şi tata
Lăsară o chită de spice-n picioare
Legând-o cucernic cu fir de cicoare;
Nichifor Crainic | 18 strofe
Din spuma de vișini răsare conacul
Sub nemărginitul safir înstelat.
Aprins de-așteptare, pândește buimacul
Strângându-și toporul sub brațu-ncordat.
Ștefan Tumurug | 6 strofe
Pe întinsul stepelor
Astăzi steaua stelelor
Florile dalbe, flori de măr
Ștefan Tumurug | 9 strofe
Sunt mii de robi ce ard și sângeră trudind
Vad al robiei drumuind,
Gând uriaș ce-aprinde-n aspru cânt
Tălăzuiri de ape și bulgări pe pământ.
Ștefan Tumurug | 5 strofe
Sub fereastra amintirii ne-adunăm
cântecul de altădată-l colindăm,
Şi-a cernut un înger florile tiptil
peste fruntea mea senină de copil.
Dumitru Radu (Udar) | 5 strofe
Nu am nici masă, nici condei,
Nu am o... coală albă,
Cu ele să pot să-mi închei
În vers a minții salbă.
Dumitru Radu (Udar) | 9 strofe
Trec nourii în valuri peste deltă.
De printre rariști pâlcuri de senin
Scot zâna nopții palidă și zveltă
Cu sâni de piatră, ochii de rubin.
Ștefan Tumurug | 9 strofe
Noaptea cade liniștită
peste oameni care dorm
Și-n zăbranice-nvelită
luna trece încet mâhnită
