Poezii cu tema: Dorul de familie
19 rezultate | vezi toate subiectele »
Elegie
Andrei Ciurunga | 5 strofe
Prietenii cu care altă dată cântam.
Ca un vis au trecut peste Prut.
Fata pe care și prin somn o iubeam,
S-a sfârșit peste plai... M'a durut...
Cântec luminiş
Andrei Ciurunga | 7 strofe
Cântec luminiş
zămislit cu trudă
în celula udă
noaptea pe furiş,
Ziduri, ziduri, lespezi mute
Dumitru Cristea | 9 strofe
Ziduri, ziduri, lespezi mute
Câte suflete-ați ucis,
Câte trupuri ați pus punte
Între gratii şi abis?!!
Făgăduință
Constantin Dumitrescu (Cunctator) | 8 strofe
În noaptea cea sfântă a Naşterii Lui
Când îngerii cântă în coruri,
Din gloata de oameni ce-s al nimănui
Spre El înălţatu-s-au doruri.
Cântec de leagăn
Mihai Buracu | 5 strofe
-’Nainte de plecare, cânta-voi pentru prunci
Un cântec alb de leagăn ca zborul unor fluturi,
Să-l cânţi când legănându-i vor adormi şi-atunci
Când încerca-vei praful uitărilor să-l scuturi.
Întoarcere
Mihai Buracu | 7 strofe
Sosind, oraşul m-aştepta în toamnă,
Îmbelşugat de soare ca o roadă.
Sosind, oraşul nu putea să creadă
Că tâmplele-mi sunt ninse de zăpadă
Jilava
Zaharia Pană | 7 strofe
Aduşi din patru puncte cardinale
şi azvârliţi în grotele de iad,
din orizontul strâns între partale
doar dorul evadează ne-mpuşcat.
Mă-ntorc
Virgil Mateiaș | 6 strofe
Vă-mbrățișez pe toți câți vă aflați!...
Ori, poate că voi m-ați uitat de mult...
Am revenit așa cum mă știați,
Dar ce-i cu voi de stați și vă mirați
În lanțuri
Virgil Mateiaș | 5 strofe
M-au scos din iadul Ocnelor de sare
Și m-au purtat prin fața casei mele,
Uitat și rupt, cu mâinile în fiare,
Pe-un drum aprins de doruri și de stele.
Jertfa florilor
Virgil Mateiaș | 5 strofe
Un pâlc de portocal și tufănele
Se scaldă-n zori, în ploaie de lumină.
Crăițe cu păr blond și albăstrele
S-aproprie de gratii și se-nchină.
Florile mele
Virgil Mateiaș | 4 strofe
V-am strâns celor rămași acasă flori,
Stinghere tufănițe și-albăstrele,
Le-am strâns și le-am legat de-atâtea ori
Cu fire lungi din visurile mele.
Carte poştală
Radu Gyr (Demetrescu) | 7 strofe
Dragă,
pe scurt, cum e ordinul, ce să-ţi scriu? Ce să-ţi spun?
Fetiţa noastră a trecut într-a patra primară?
Are ochii ca ai tăi? Tot aşa trişti? Cum e-afară?
În fiece noapte
Radu Gyr (Demetrescu) | 6 strofe
În fiece noapte, din spatii lichide,
la uşa celulei opreşte, gemând, o cotiugă.
Din ea se dă jos o umbră cu glugă:
- Sunt Amintirea, deschide...
O, îngeri prea iubiți...
Traian Dorz | 8 strofe
O, îngeri prea iubiți ai serii,
ai visului și-ai amintirii,
vă cheamă-n seara Învierii
uitații fii ai pătimirii!
Se cerne printre gratii...
Traian Dorz | 4 strofe
Se cerne printre gratii zăpada viscolită
precum se cern pe tâmple șuvițele-argintii,
precum se cern pe suflet din viața răvășită
regretul și tristețea apusei bucurii.
Întoarcerea din închisoare
Virgil Mateiaș | 1 strofe
Tăticule, bine-ai venit,
Vei fi flămând și ostenit!
Tu ne-ai lăsat atât de mici
Când ai plecat, ca doi pitici,
Identitate
Radu Gyr (Demetrescu) | 10 strofe
Acum o sută de ani,
am avut un copil, o nevastă...
Auziţi, păianjeni? Auziţi, şobolani?
Un copil, o nevastă...
Rugăciune din celulă
Radu Gyr (Demetrescu) | 7 strofe
Doamne, păzeşte-mă, Doamne, ai milă...
Sunt ca o scorbură veche-ntr-un tei.
În noaptea mea şi-a lăsat Amintirea prăsilă
toate năpârcile ei.
Nu ne putem odihni
Andrei Ciurunga | 6 strofe
Noi nu ne putem odihni,
pe răni ne culcăm şi pe oase.
Zadarnic cercăm a dormi
pe coastele rupte sau scoase.
