Poezii cu tema: Împăcarea cu destinul

10 rezultate | vezi toate subiectele »

Versurilor mele

V-am legănat în ceasuri grele
Cât mângâie pe prunc o mamă.
De-acum un alt destin vă cheamă,
Nu sunteți numai ale mele.

Sfârșit

La capătul cărării de-am ajuns
Oprit-am telegarii mei de vis,
Săgețile din iad m-or fi ucis
Ori lăncii lungi din cer m-or fi străpuns.

De ce sunt trist?

Din anii vieții-am dat lumii ce plânge,
Economie n-am făcut de sânge.
Cu trudă mă urnesc pe drumul greu,
E lung și sângerez mereu.

Mă-ntorc din iadu-n care...

Mă-ntorc din iadu-n care morţii
şi-au blestemat ultimul ceas
şi unde dinapoia porţii
păcatul singur mi-a rămas

Invocație

Când luna răsuce din caier de vreme
Şi picură linişti din gene de stele,
Coboară-mpăcare în marea ce geme
Coboară-n adâncul căderilor mele.

Balada anilor de închisoare

Întâiul şi-al doilea an, cu ardoare
Am fiert în tumult, ca şuvoiu-n zăpoare;
Al treilea: jarul şi chinu-aşteptării;
Al patrulea: temeri şi semnu-ntrebării;

O, îngeri prea iubiți...

O, îngeri prea iubiți ai serii,
ai visului și-ai amintirii,
vă cheamă-n seara Învierii
uitații fii ai pătimirii!

Solia vieții mele-apuse

Solia vieții mele-apuse
tot mai cu greu cărarea-și suie,
cu bine-n Mâna Ta Iisuse
sfârșitul slujbei să și-l puie

Climat

În mine ieri a fost aşa furtună
Că nu credeam să-mi scape nimic teafăr!
Şi nu credeam pe cer să mai rămână
Nedezrădăcinat nici un luceafăr.

Rugăciunea din amurg

Mă rog şi pentru viii şi pentru morţii mei.
Tot una-mi sînt acuma părtaşii şi duşmanii,
Cu ei deopotrivă mi-am sfărîmat eu anii,
Şi dragostea şi vrajba le-am împărţit cu ei.