Poezii cu tema: Iertarea
16 rezultate | vezi toate subiectele »
Mărturie
Andrei Ciurunga | 12 strofe
Doamne, spre tronul de judeţ din rai,
fără condei în mâini, fără hârtie,
îngenunchez cu limpezimi în grai,
ca să-Ţi aduc această mărturie.
Rugă
Corneliu Coposu | 2 strofe
Cerne, Doamne, liniștea uitării,
Peste nesfârșita suferință.
Seamănă întinderi de credință,
Și sporește roua îndurării!
Cine?
Constantin Dumitrescu (Cunctator) | 22 strofe
A fost dus furiş, acum,
Altul pus pe targă
Mâine capătu-i de drum,
Va fi groapa largă.
Testament
Constantin Dumitrescu (Cunctator) | 12 strofe
Copila mea eu, mâine, plec...
E scris şi se-mplineşte ceasul
Cum glasul meu e tot mai sec,
Voiesc să-mi iau azi bun rămasul.
Jilava
Sergiu Grossu | 6 strofe
Uite-i, îmbrăcaţi în haine-albastre:
zbirii şi stăpânii vieţii noastre.
Răi şi mârşavi, fanţi ai băuturii,
cuibăresc, în ochi, veninul urii,
Să știi să suferi
Sergiu Grossu | 6 strofe
Să știi să suferi cu tărie sfântă
torturi, anchete, lanțuri și blesteme,
de vrei s-auzi cum cerurile cântă
în inima ce-ți sângeră și geme.
Iisus
Dumitru Oniga | 4 strofe
Iisus a fost cu mine în celulă,
În beciuri împuțite, mocirloase,
Ne-a ros rugina, fierul pân-la oase
Ostracizați între bătăi și hulă.
Iertare
Dumitru Oniga | 4 strofe
Învolburat mă zbat ca-ntr-o fiertură
În valuri de mânie blestemată,
Mânate de-o furtună ne-ndurată
Ca să fiu trăznet, spadă, lovitură.
Ruga
Dumitru Oniga | 4 strofe
Istoria ne-a fost un rug aprins
Fiece pas sau gest o abdicare,
Cărările duceau spre disperare
La orice colț o moarte ne-a suprins.
Mama
Dumitru Oniga | 4 strofe
Azi, burniţele toamnei se leagănă-n suspine
Ca lacrimile tale, căci n-a secat izvorul
În ani de aşteptare, când plânsul şi când dorul
Au ars ca două candeli aprinse pentru mine.
Isus
Costin Dacus Florescu | 1 strofe
Iubitorule de oameni iartă lor nimicnicia,
Sacrificiul pe Golgota nu l-au înțeles sărmanii,
Umilit, coboară sfinte, părăsește veșnicia,
Să te vândă din nou IUDA în grădina Ghetsimani.
[Rănile vieții]
Costin Dacus Florescu | 1 strofe
Rănile vieții mele poate s-or vindeca,
Acelea ale țării mele vor sângera,
Zăporul dușmăniei zadarnic vor opri,
Blestemul neamului frânt mai crunt va răbufni.
Maree
Gabriel Țepelea | 14 strofe
Sunt omul suspendat al lui Pascal…
De mine trag cu frânghii, deopotrivă,
Pământul şi albastrul sideral
Cu însemnări abrupte pe derivă.
Spovedania unui schingiuit
Constantin Aurel Dragodan | 8 strofe
Sub cazne fără seamăn am sângerat şi greu
M-am prăbuşit cu fruntea în beznele afunde.
Când m-am trezit, ce noapte era! Şi numai eu
Mai rămăsesem, moale, bezmetic, nu ştiu unde.
Te-am așteptat
Traian Dorz | 5 strofe
Te-am așteptat cu-ndurerare
atâta timp să-ntorci căit
spălând cu lacrimi de-mpăcare
păcatul ce te-a despărțit.
Rugă pentru călăi
Ionel Zeană | 6 strofe
Rostim o rugă și pentru călăi,
Căci și ei, Doamne, sunt copiii Tăi,
Dar sunt nebuni, orbi, ticăloși și răi
Și ne târăsc tot mai afund în hău,
