Poezii cu tema: Toamna
16 rezultate | vezi toate subiectele »
Anotimp
Mihai Făget | 3 strofe
Aștept mireasa Toamnei în rochie de nuntă,
Aștept belșugul gliei cu prospețimi de rouă,
Aștept căderea frunzei amară și măruntă
Și-n stâna mioriței aștept talangă nouă.
Toamnă-n lanțuri
Dumitru Cristea | 5 strofe
lar îşi scutură castanii
Frunze veştede pe şanţuri!
Şi eu gem, cu visu-n lanțuri
Depănând din vreme anii
Tot ce-a înflorit s-a scuturat
Aurelian Bentoiu | 6 strofe
O frunză veştedă-a picat;
E-a toamnei galbenă scrisoare:
Tot ce-a-nflorit s-a scuturat",
Îmi spune trista vestitoare.
Coboară turmele
Aurelian Bentoiu | 5 strofe
Coboară turmele din munte
Pe-ngălbenitele poteci,
Vin neguri sure, ploi mărunte
Și suflă vânturile reci.
Cuvântul toamnei
Aurelian Bentoiu | 7 strofe
Cu coşurile pline de poame vin la voi.
Vă chem la bucuria culesului în vii
Şi stupul plin de miere al fiecărui roi
Vă-mbie cu dulceaţa licoarei aurii.
Toamna
Dumitru Oniga | 4 strofe
E toamnă, dangăt lung de-ngropăciune,
Perdeluri de neguri funerare,
Un orizont pustiu, o destrămare
Pe lespezi reci, genunchi în rugăciune.
Strigoiul
Mihai Buracu | 18 strofe
De-atâţia ani, cu-aducerile-aminte
Mă-nfăşur ca-ntr-un giulgi în pânza rochii.
De-atâţia ani, sărutul tău fierbinte
Îl simt doar noaptea cum îmi arde ochii.
Toamna
Sergiu Mandinescu | 6 strofe
Toamna cade, întuneric blond,
Parc-a nins cu ţandără de lună,
Altădată, altădată sună
Frunzele sub pasul vagabond
Toamna
Sergiu Mandinescu | 4 strofe
Toamna cade - întuneric blond
parcă-a nins cu țandere de lună;
prin frunzișul veșted, pasul vagabond,
altădată, altădată sună.
Septembrie
Zaharia Pană | 4 strofe
O litanie-n obidă
plouă plin, plângând fluid.
Streşinile de pe zid
sângeră pe cărămidă...
Vers de toamnă
Zaharia Pană | 4 strofe
De-acum nu va mai fi nimic!
Doar plânsul streşinii stricate,
când la firidă îmi va bate
cu degete de mucenic.
Automnală
Sergiu Mandinescu | 5 strofe
Aur blând, aur blond,
aur trist de toamnă,
rătăcind vagabond
spre noi zări mă-ndeamnă.
În Beciu
Virgil Mateiaș | 7 strofe
Plouă trist, plouă mărunt
Cer de toamnă, cer cărunt.
Ziduri umede și reci
Înfloresc la Ocna-n beci
Toamna în temniţă
Radu Gyr (Demetrescu) | 5 strofe
Toamnei, în temniţă, nu-i vedem lămpile-aprinse.
Adulmecăm doar mirosul ei bun ca aburul ciorbii,
şi-o pipăim pe-ntuneric, ca orbii,
printre zăbrele, cu mâinile-ntinse...
Cer de toamnă
Virgil Mateiaș | 3 strofe
Cer de toamnă, cer senin,
Vino mai aproape, vin.
Toată ziua-n depărtări,
Ți-ai scăldat argintu-n mări,
Peisaj de toamnă aiudean
Demostene Andronescu | 5 strofe
Un cer de plumb, apăsător şi scund.
Se sprijină greoi pe zări opace
Prinzând sub el, ca sub o carapace.
Cernite lumi ce-n văluri gri s-ascund.
