Poezii cu tema: Agonia
23 rezultate | vezi toate subiectele »
1 noiembrie la Gherla
Dumitru Bacu | 6 strofe
sufletele odihnite în ninsoarea anilor
s-au aprins în astă seară din nou.
nici vârstă, nici treaptă, nici neam
deavalma
Recviem pentru 17 ianuarie 1950, Aiud
Dumitru Cristea | 8 strofe
Îmi aminesc spăşit de jale
Scrâşnirea ta din agonie
Coşmarul răzvrătirii tale
Şi deznădejdea-ți colilie.
Legământ sacru
Dumitru Cristea | 20 strofe
Te-aud gemând sărmane anonime
Într-o celulă cruntă din Aiud.
Cum alergai înnebunit, străine
Sub rânjet fioros de paznic crud.
Foame, foame, Aiud
Costin Dacus Florescu | 3 strofe
Fixez un punct pe zid cu ochiul dilatat,
O pâine albă-mi pare, al vieții elixir,
Adulmecă ancestral flămând și încordat,
Mâinile-ntind, crispate, de om ce n-a mâncat,
Până când?
Costin Dacus Florescu | 2 strofe
Plesnit în față, rabd, cu sufletul gemând,
Înlănțuit, trec anii chinuiți, pe rând...
Năpârcile mă biciuiesc pe trupul rupt,
Amarnic cu-ntunericul și moartea lupt.
Evadare
Zaharia Pană | 6 strofe
De ani de zile, stăpânii l-au izolat!
Era un număr, două braţe şi o gură.
Traiul îi era în norme calculat,
libertatea, un vis sau o aventură...
Ancheta
Zaharia Pană | 7 strofe
Ancheta se lungea pe luni de-a rândul,
amarnice ca viața în infern
şi se părea că chinul e etern
clipită cu clipită măsurându-l.
Celula albă*
Constantin Aurel Dragodan | 10 strofe
Mă strâng sub o scoarţă de ger.
Aud cum celula trosneşte.
Păianjen cu pânza de fier,
Luceafăru-n gratii sticleşte.
Lingoare
Constantin Aurel Dragodan | 8 strofe
Cu tifosul la braț, sosi cu duba
Lingoarea șuie, de la Văcărești.
Hei, târfă blestemată, cine-mi-ești!
Ne-a-ncins pe toți pojarul și abuba.
Să evadez
Virgil Mateiaș | 4 strofe
Am vrut să evadez din închisoare
Pe ușe, pe fereastră, prin tavan
Că suferința trupului mă doare
Și-l răstignesc în fiecare an.
Frig
Radu Gyr (Demetrescu) | 9 strofe
Curge, curge, din nesecate cişmele,
Frigul, Frigul, teribilul Frig.
Printre zăbrele dârdâie ziua de ţipirig,
drevele clănţănesc din măsele.
Zăbrele
Radu Gyr (Demetrescu) | 5 strofe
Inimă, - viaţa plesneşte afară,
auzi-o, din toate păstăile ei...
Aici gem zăvoare şi zornăie chei,
oftează la uşi drugii grei,
şi lacătul rage-njunghiat ca o fiară.
Nu ne putem odihni
Andrei Ciurunga | 6 strofe
Noi nu ne putem odihni,
pe răni ne culcăm şi pe oase.
Zadarnic cercăm a dormi
pe coastele rupte sau scoase.
Moarte provizorie
Demostene Andronescu | 9 strofe
Pentru câte veșnicii
Am intrat aicea, Doamne?
Câți prieri și câte toamne
Voi lipsi dintre cei vii?
Sinucigașul
Nicolae Caratană | 6 strofe
Când ți-e o cumplită foame
știți ce are loc în burtă?
Parcă mațele fac scurtă.
La un ceas după chindie,
Foamea
Nicolae Caratană | 7 strofe
De-ar fi fost un chip, măi frate,
să înghit un bolovan lacom,
pe nemestecate
dat de-a dura pe gâtlan!
Carceră de ciment
Nicolae Caratană | 7 strofe
O ciment,
din născare inclement,
un hapsân și un ursuz,
nu mă mai mușca de-auz,
Balada deținutului care s-a lăsat împuşcat de sentinelă
Nicolae Caratană | 16 strofe
Patru grupe merg în rând.
Deţinuţii câte zece.
Într-un om dospeşte-un gând
după ce-nflorise rece.
În nopțile grele
Despa Olariu | 3 strofe
În nopțile grele de zbucium și chin
Când fiece clipă-i tortură pe trupu-mi ce plânge
Coboară la mine, Iisuse, din jilțul divin
Și-ntinde-mi potirul să beau din cerescul Tău sânge
Strigăt din temnița Aiud
Ionel Zeană
Frate,
Sub șapte lăcate
Urâte și groase,
Ca niște broaște țestoase,
Cuvânt către bucătar
Ionel Zeană | 6 strofe
Ascultă, bucătare Ladislau,
Răstoarnă-n blid pogan un polonic,
Că-mi arde gura fierea ce o beau
Şi-un gol imens mă suge sub buric!
A mai murit un deținut de foame
Ionel Zeană | 3 strofe
A mai murit un deținut de foame
Și moartea-adulmecă azi altă urmă.
Cumplit ne roade foamea și ne scurmă
Prin măruntaiele de ceață și de scame.
Foame
Ionel Zeană | 7 strofe
Răstigniți pe blid şi porții,
Foamea ne frământă-n ghiare.
Spectrul obsedant al morții
Joacă-n ochi la fiecare.
