Mi-e sufletul pătruns ca şi-nainte
De-aceeaşi rază sfântă de iubire.
Fii tare, fii senină, fii cuminte
Şi nu îngenunchea la poticnire.

În iureşul ispitelor deşarte,
Să-ţi fie gândul psalm şi rugăciune.
De-ți cauți reazemul în Sfânta Carte,
Nici iadul chiar nu te-ar putea răpune.

Te vreau în veac leoaică ne-nfricată,
Nu visătoare castelană-albastră.
Fii puicei dragi şi mamă, dar şi tată,
Că-i mugur crud crescut din carnea noastră.

Cultivă-n ea virtuțile străbune:
Credința-n Dumnezeu, în neam şi glie,
Căci frumusețea lutului apune,
Dar sufletul trăieşte-n veșnicie.

În liniştea odăii sub icoană,
Rugați-vă cu inima smerită.
Căci ruga izvorând din neprihană
E pururi ascultată şi primită.

Eu zi şi noapte-n clocotul durerii,
V-alint cu drag în dorurile mele
Şi pentru sfânta clipă-a revederii,
Din cântece fac salbe şi inele.