Măicuța mea înrourată
Icoană de mărgăritare
Vei mai putea-nfrunta tu oare
Şi-această mare-nvolburată?

Căci mări de plâns ţi-bătură anii
Cicloni ţi-au răscolit grădina
Odraslelor mai mândre ca lumina
Dar tu ți-ai înfruntat duşmanii

Şi ţi-ai durat din lacrimi un altar
În cupa inimii-ți prea bune
Să vină cei cu suflet jar
Să-şi stingă jalea ce-i răpune

Dar azi, măicuța mea înrourată
Încovoiată de dureri şi ani
Vei mai putea-nfrunta odată
Şi-această mare de duşmani?