Dragilor, bine ne-am regăsit sub această nouă umbrelă a memoriei anticomuniste, dedicată poeților și poeziei de detenție! Pentru a ajunge până aici am străbătut un drum lung, început în anul 2010, cu simpla idee de a face un website dedicat pătimirii și pătimitorilor creștini din închisorile comuniste. Așa s-a născut un an mai târziu platforma fericiticeiprigoniti.net, apoi alte proiecte complementare în anii următori. Amintim aici doar de website-urile dedicate părinților Ioan Iovan și Gheorghe Calciu, maicii Teodosia Lațcu și pătimitorului creștin Ioan Ianolide. Pe toate le-am făcut cu pasiune, bucurie și credința că vor servi oamenilor, în drumul lor spre desăvârșire. De atunci și până astăzi au trecut 15 ani de cercetare a istoriei comunismului, fapt care ne-a maturizat viziunea memorială și ne-a lămurit în chestiunile controversate de istorie și memorie recentă. De acum înainte, toată această experiență acumulată o vom decanta cu prioritate pe platforma poetiiinchisorilor.ro

Ideea proiectului ne-a venit în vara anului 2015, exact acum zece ani, iar la acel moment am estimat că toată munca de implementare va dura aproximativ un an. Documentarea am inițiat-o cu tot ce am putut găsi în mediul online, apoi am extins-o cu procurarea de antologii și volume de poezie carcerală, dar și cu memorialistică și monografii legate de poeții detenției. Așa s-au scurs primii trei ani, timp în care am dat și prima formă grafică a proiectului, total diferită de cea actuală. În anul 2018, printr-o conjunctură neașteptată de situații, demersul s-a transformat într-o cercetare academică, fapt care ne-a consumat alți șase ani.  În tot acest timp am făcut numeroase incursiuni în arhiva CNSAS, pentru a identifica și digitaliza documente de interes, și cu timpul le vom face accesibile în mediul online. La fel vom proceda și cu studiile întreprinse până acum.

Dincolo de intențiile declarate, este evident că atmosfera social-politică în care ne (re)deschidem publicului larg este una destul de dificilă și de turbulentă pentru memoria comunismului. Pe de o parte, memoria trecutului recent încă este parazitată de activismul de tip legionar, pe de alta este instrumentată cinic în scop de capitalizare politică din partea unor reprezentanți ai curentului populist, iar pe de alta este pusă în corzi de o legislație punitivă anti-legionară, necesară combaterii extremismului, dar ambiguă în unele chestiuni.

Așadar, ne facem debutul într-un moment dificil, dar pășim înainte cu speranța că societatea românească își va găsi calea de mijloc până la urmă, cel puțin în ceea ce privește receptarea trecutului totalitar. Ba mai mult, pășim cu încrederea că prin demersul de față noi înșine vom contribui la câteva clarificări esențiale, mai ales în punctele tensionate ale memoriei, unde se regăsesc din plin biografiile poeților Radu Gyr și Nichifor Crainic, dar nu numai.

Dincolo însă de tensiunea clipei, suntem categoric într-un moment de mare bucurie, pe care îl împărtășim cu voi toți cei care ne călcați pragul: în sfârșit avem un cadru dedicat rezistenței intelectuale din spațiul concentraționar! De asemenea, puteți vedea chipul unor poeți despre care s-a vorbit ani de zile, fără să fi avut idee cum arată (cel puțin la anii pătimirilor). Iată-i pe Gyr, Crainic, Ciurunga sau Dorz față în față cu  teroarea politică. Finalmente, le puteți explora clar, rapid și sintetic destinele carcerale.

Dintr-o perspectivă cantitativă pornim la drum cu o galerie de treizeci de poeți ai detenției, schițați în date și locuri, și cu peste cinci sute de poezii concepute în spațiul recluziunii comuniste. Unii dintre ei sunt cunoscuți publicului larg, alții necunoscuți până și specialiștilor care au analizat fenomenul poeziei carcerale. În ordine subiectivă îi enumerăm pe Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz, Sergiu Mandinescu, Constantin Aurel Dragodan, Demostene Andronescu, Virgil Mateiaș, Gabriel Țepelea, Dumitru Oniga, Costin (Dacus) Florescu, Mihai Buracu, Aurelian Bentoiu, Ionel Zeană, Nicolae Caratană, Despa Olariu, Constantin Dumitrescu (Cunctator), Corneliu Coposu, Dumitru Bacu, Dumitru Cristea, Sergiu Grossu, Nicolae Moldoveanu, Ion Omescu, Ioan Victor Pica, Vasile Pânzariu, Zahu Pană, Gheorghe Precupescu, Dumitru Radu (Udar), Ștefan Tumurug și Virgil Vasiliu.

Pe lângă paginile cu elementele biografice, punem la dispoziție o serie de materiale de istorie orală (interviuri cu poeți ai detenției, evocări din partea unor confrați de suferință și mărturii despre rolul pe care poezia detenției l-a jucat în menținerea moralului general). Majoritatea au caracter inedit pentru spațiul online, unele neintrând nici măcar în circuitul cercetării academice. Amintim aici doar de interviurile cu poeții Ion Omescu, Mihai Buracu, Andrei Ciurunga sau Petre Strihan. Desigur, acesta este abia începutul poveștii noastre, care debutează simbolic astăzi, 20 iunie 2025, când îl comemorăm pe Traian Dorz, cel mai mare poet religios român, sau cel puțin cel mai prolific. Paradoxal, el este și cel mai ignorat poet al detenției de până acum, neexistând vreo antologie de poezie carcerală care să-i fi acordat un minim spațiu editorial, și nici vreo cercetare academică care să-l fi avut în vedere din această ipostază, cu excepția celei întreprinse de noi.

Perspective pentru următoarea perioadă de timp

Ținând cont că inaugurarea platformei are loc în plin sezon estival, următoarele două luni vor constitui și pentru noi o pauză bine-venită. În tot acest timp nu vom publica noutăți decât sporadic. Ritmul va deveni mai susținut abia din septembrie, și ne vom axa pe următoarele direcții:

1. publicarea de interviuri și fragmente memorialistice despre ceea ce generic constituie „rezistență prin cultură” în spațiul concentraționar al comunismului românesc, în special cea care a implicat poezia detenției;
2. publicarea de noi nume în galeria de „poeți ai închisorilor”, cu date sintetice despre biografia și parcursul lor carceral.
3. publicarea de poezii carcerale pentru poeții nou adăugați;
4. publicarea de variante orale ale celor mai populare poezii ale detenției, memorate de diverși deținuți politic;

După ce vom „epuiza” sursele care țin de memoria victimelor, vom începe publicarea și analiza documentelor din arhiva CNSAS, care țin atât de dimensiunea rezistenței prin cultură cât și de cea a represiunii politice exercitate asupra creatorilor și difuzorilor de poezie carcerală.

În a treia etapă, care necesită în continuare timp de pregătire, ne vom concentra pe publicarea de studii, atât cu caracter inedit, cât și din ceea ce am întreprins până acum în mediul academic. Nucleul îl vor constitui articolele care contextualizează fenomenul de rezistență intelectuală și biografiile de poeți.

Pe termen lung, intenția noastră este să ne deschidem către istoria mai largă a comunismului din prisma biografiilor, mai ales în cazul poeților care au avut o relație complicată cu regimurile totalitare. Desigur, obiectivul principal va rămâne acela de a cerceta rezistența prin cultură în detenția comunistă, și de a cultiva subiectul în memoria colectivă. Câtă și cum a fost. Cu compasiune dar și cu onestitate.

Acestea fiind spuse, vă urăm bun venit, poftă de lectură și inimă senină!